CRITICI ALE DECIZIEI CCR DE INVALIDARE A CANDIDATURII DIANEI IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ

Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale, generând controverse.

Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat luni motivarea deciziei prin care i-a invalidat candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale din acest an. „Este de notorietate că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, a fost unul dintre argumentele judecătorilor CCR.

Profesorii de Drept constituțional Ioan Stanomir și Radu Carp de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu desființează această decizie, conform HotNews.ro. Profesorul Ioan Stanomir susține că decizia Curții este justă, însă e șubrezită de argumentația insuficientă din motivarea CCR și de lipsa de credibilitate a instituției.

După o experiență de 11 ani în postul de judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu crede că decizia CCR nu este oportună, având în vedere momentul în care a fost luată. „Reacțiile de respingere după publicarea motivării sunt de înțeles. Pentru că, indiferent de motivele și de comportamentul doamnei Șoșoacă, nu era acum nici momentul, nici locul să-i evaluăm candidatura. Trebuie să-i lăsăm pe români să aleagă. Oamenii nu sunt proști, așa cum îi cred guvernanții, ci înțeleg foarte multe lucruri. Acest sentiment, că legea fundamentală nu-i poate apăra, este, pe undeva, justificat. Iar rezultatul e că instituțiile statului încep din ce în ce mai mult să fie luate în derizoriu, iar marea pierdere e disiparea încrederii în Justiție, în Guvern, în Parlament”, a explicat Petre Lăzăroiu, conform HotNews.ro.

Radu Carp, specialist în Drept constituțional, crede că motivarea prin care judecătorii și-au explicat decizia a ridicat mai multe semne de întrebare decât a adus lămuriri, mai ales în privința atașamentului față de Constituție al Dianei Șoșoacă. „CCR are o jurisprudență foarte bogată în ceea ce privește loialitatea constituțională, care nu e menționată în motivare. Se menționează foarte vag că ar fi vorba despre acest principiu, dar nu și faptul că el a mai fost aplicat de Curte. Aici e marea mea mirare asupra nivelului profesional al celor care au redactat acea motivare”, a spus Radu Carp.

El a explicat că există patru mari principii de drept, care nici măcar nu au fost amintite – dreptul la liberă exprimare, dreptul de a fi ales, loialitatea constituțională și principiul proporționalității. „Eu cred că aceste patru principii trebuiau puse în balanță mai explicit, pentru că ele justifică intervenția Curții în procesul de depunere a candidaturilor”, spune profesorul.

Radu Carp afirmă că decizia CCR nu face decât să confirme o practică instituțională pe care românii au ignorat-o. „Mie mi s-a părut că e vorba de un control excesiv, dar nu e o surpriză. De ani de zile, CCR intră în atribuțiile puterii legislative, judecătorești, chiar și executive. Și foarte puțini au tras un semnal de alarmă. Noi vedem acum vârful aisbergului, respectiv faptul că, într-adevăr, CCR a creat norme de drept, dar asta s-a întâmplat constant în ultimii 15 ani. Deși nu prea e observat de public”, adaugă profesorul Radu Carp.

Sursa: Realitatea de Arges