PRIMUL SINOD ECUMENIC DE LA NICAEA

Primul Sinod Ecumenic de la Niceea a pus bazele dogmatice și canonice ale creștinismului proto-ortodox, contracarând erezia arianismului.

În ziua de 25 August 325  a avut loc Primul Sinod Ecumenic de la Niceea unde s-au hotărât regulile de stabilire a datei Paștelui pentru creștini. Foto: Icoană reprezentând Primul Sinod Ecumenic  Sinodul a fost convocat  de către sfântul  împărat Constantin cel Mare. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman si a credintei creștine, i-a chemat pe episcopii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra ereziei  arianismului, doctrină conform căreia Iisus Hristos  ar fi fost o creatură umană (prima creație a lui Dumnezeu), iar nu născut din veșnicie şi Dumnezeu adevărat.  Așadar, împăratul Constantin cel Mare a convocat primul conciliu ecumenic al bisericii creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale acestei religii, definind mai precis dogmele creștine drept răspuns la provocarea reprezentată de erezia arianistă. Toți episcopii prezenți s-au declarat de acord cu pozițiile teologice majore propuse de proto-ortodoxie, dat fiind că în acel moment alte forme de creștinism fuseseră „deja excluse, suprimate, reformate sau distruse” Sinodul a discutat problemele ridicate de Arius din Alexandria. Acesta susținea că Isus din Nazaret nu ar fi fiul lui Dumnezeu născut din veșnicie, ci doar o creatură a Tatălui care în singurătatea lui l-ar fi creat pe Iisus și l-ar fi înfiat. Discuția centrală a acestui sinod se poartă în jurul termenului de „homoousios” (consubstanțial, de aceeași ființă). Arius propunea formula „homiousios” (de ființă asemănătoare), în sensul că Iisus ar fi primit o ființă asemănătoare Tatălui și nicidecum aceeași ființă. De asemenea, doctrina ariană susține că: «a fost o vreme când Fiul nu exista », adică Fiul ar fi fost o creatură superioară, dar totuși doar o creatură.» Exact acest lucru e lămurit de sinodul I de la Niceea: Isus Christos este «de o ființă» (homoousious) cu Tatăl». Fiul este «născut, iar nu făcut». Primele opt articole ale simbolului niceeano-constantinopolitan reprezintă formula dogmatică adoptată de acest sinod. Din punct de vedere ecumenic „Credo”-ul (Crezul) de la Niceea a afirmat în contra ereticilor arianiști, pentru prima dată la nivelul întregului Imperiu Roman, necesitatea recunoașterii Sfintei Trinități (Dumnezeu, Isus Christos și Duhul/Spiritul Sfânt) ca piatră de temelie a religiei Imperiului, Orthodoxismul catolic.

Citește și: Tot cu acest prilej s-au adoptat și 20 de canoane care s-au referit la (pe canoane):

Sursa: Realitatea de Arges