MITROPOLITUL VARLAAM AL MOLDOVEI ȘI OPERA SA SEMNIFICATIVĂ

Mitropolitul Varlaam al Moldovei, personalitate marcantă a secolului XVII, a lăsat o moștenire culturală și religioasă de o importanță deosebită.

În ziua de 18 August 1657 s-a stins din viață Mitropolitul Moldovei, Varlaam, autorul “Cazaniei” sau “Cărții românești de învățătură” și al primelor versuri în limba română. Mitropolitul Varlaam al Moldovei, cu numele de mirean Vasile Moțoc a decedat la 18 august 1657 la mânăstirea Secu. Mitropolitul Varlaam a fost una din personalitățile marcante ale perioadei domniei în Moldova a lui Vasile Lupu. Vasta sa cultură cărturărească și teologică de ortodoxie creștină acumulată l-a făcut să se evidențieze printre frații de credință și rugăciune.

În 1610 termină de întocmit traducerea din limba slavonă în română a manuscrisului “Scara paradisului” a ecumenului creștin ortodox, Ioan Climax, al unei mănăstiri de pe muntele Sinai, Orientul Apropiat, cunoscut în țările române ca Ioan Scărariul. În 1628, Varlaam, devine duhovnic și sfetnicul personal al domnitorului Moldovei Miron Barnovschi-Movilă.

În scurtă vreme va fi numit în fruntea unei solii la Moscova trimise cu daruri și comenzi de icoane la țarul Rusiei Mihail Fiodorovici și Patriarhul Moscovei Filaret Nikitici. La întoarcere trece pe la Kiev, unde este primit cu ospitalitate de arhimandridul Petru Movilă, iar în 1632 este uns Mitropolit al Moldovei sărind treapta de egumen. În 1639 Varlaam figurează printre cei 3 candidați la funcția de Patriarh al Constantinopolului alături de Partenie (Mitropolit al Adrianopolului) căruia i s-a dat preferință și de Porfirie (Mitropolit al Niceii) fapt ce demonstră înalta sa pondere în lumea ortodoxă.

Cazania lui Varlaam (Cartea românească de înțelepciune) este cea mai relevantă lucrare a sa pe care o finalizează în 1637. “Cazania” lui Varlaam contine primele versuri în limba română, intitulate “Stihuri în stema domniei Moldovei“. Reușește să o tipăreacă abia în 1643 la Iași la “tiparul domnesc“. Varlaam participă la publicarea în 1644 a “Predosloviei” și a altei tipărituri “Șapte taine bisericești” în tălmăcirea lui Eustratie Logofătul. În 1645 vede lumina tiparului o altă carte “Răspunsul împotriva catihismului calvinesc” fiind un fel de mărturisire ortodoxă din Moldova pentru românii din Transilvania.

“Cazania” lui Varlaam (“Cartea românească de învățătură“) Cartea românească de învățătură (Cazania) a Mitropolitului Moldovei Varlaam, opera sa de vîrf, este apreciată drept capodoperă a literaturii române din prima jumătate a sec. XVII. Cunoscutul istoric literar George Ivașcu, referindu-se la această operă, arată: “Cartea românească de învățătură… deține în cultura română un loc analog “Bibliei” lui Luther în cultura germană. Ea este cea mai însemnată scriere sub raportul contribuției la formarea limbii literare, atît prin geniul lingvistic al tălmăcitorului, care a reușit cel dintîi să emancipeze limba română de originalele slavone, creînd pe o bază populară, stilul cărturăresc al limbii noastre vechi, cît și prin răspîndirea extraordinară ce a cunoscut-o…“.

Prin activitatea sa de mare prelat și de cărturar, Mitropolitul Varlaam a apărat biserica ortodoxă din țările române de curentele reformatoare. Prin cărțile sale și prin activitatea sa de Mitropolit al Moldovei, Varlaam a făcut un mare pas în trecerea la limba română în biserică. În multe biblioteci, arhive, mănăstiri și biserici din România, Republica Moldova, Rusia și alte țări se păstrează cărți tipărite și manuscrise, obiecte de cult și veșminte care au aparținut celebrului cărturar.

Sursa: Realitatea de Arges