21 iunie, ziua solstițiului de vară, cea mai lungă zi din an

Pe data de 21 iunie este ziua solstițiului de vară și cea mai lungă zi din an. Ziua marchează debutul verii astronomice. În tradiția populară, solstițiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor și ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.

În jurul acestei zile longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstițiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.

Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

În această perioadă sunt și Sânzienele, care își au originea într-un străvechi cult solar.

Sânzienele sau Drăgaica, celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii și fertilității, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor și belșug în gospodărie și de practici ale fetelor pentru a-și afla sortitul și momentul în care se vor mărita.

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeița Diana, numele de Sânziana, așa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”.

În Muntenia și Oltenia se sărbătorește Drăgaica, după numele slav.

După unii specialiști sărbătoarea își are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănțuite într-o horă.

În tradiția creștin ortodoxă 24 iunie este ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrânețe de Elisabeta, eveniment ce pregătește minunea nașterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi și momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar și de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori și ierburi, care vor fi folosite împotriva bolilor.

În calendarul românesc, prin excelență solar, sărbătorile de mare importanță creștină se plasează în preajma echinocțiilor și solstițiilor.

Solstițiul de iarnă este în apropierea Crăciunului, iar cel de vară, aproape de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (care este pe 24 iunie, când sunt și Sânzienele (Drăgaica).

Solstițiile de iarnă și de vară marchează zilele cele mai scurte și cele mai lungi din an.