Curtea Constituțională a României (CCR) a invalidat candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale, generând controverse.
Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat luni motivarea deciziei prin care i-a invalidat candidatura Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile prezidențiale din acest an. „Este de notorietate că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului și la încălcarea ordinii constituționale”, a fost unul dintre argumentele judecătorilor CCR.
Profesorii de Drept constituţional Ioan Stanomir şi Radu Carp de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu desființează această decizie, conform HotNews.ro. Profesorul Ioan Stanomir susţine că decizia Curţii este justă, însă e şubrezită de argumentaţia insuficientă din motivarea CCR şi de lipsa de credibilitate a instituţiei.
După o experienţă de 11 ani în postul de judecător al Curţii Constituţionale, Petre Lăzăroiu crede că decizia CCR nu este oportună, având în vedere momentul în care a fost luată. „Reacţiile de respingere după publicarea motivării sunt de înţeles. Pentru că, indiferent de motivele şi de comportamentul doamnei Şoşoacă, nu era acum nici momentul, nici locul să-i evaluăm candidatura. Trebuie să-i lăsăm pe români să aleagă. Oamenii nu sunt proşti, aşa cum îi cred guvernanţii, ci înţeleg foarte multe lucruri. Acest sentiment, că legea fundamentală nu-i poate apăra, este, pe undeva, justificat. Iar rezultatul e că instituţiile statului încep din ce în ce mai mult să fie luate în derizoriu, iar marea pierdere e disiparea încrederii în Justiţie, în Guvern, în Parlament”, a explicat Petre Lăzăroiu, conform HotNews.ro.
Radu Carp, specialist în Drept constituţional, crede că motivarea prin care judecătorii şi-au explicat decizia a ridicat mai multe semne de întrebare decât a adus lămuriri, mai ales în privinţa ataşamentului faţă de Constituţie al Dianei Şoşoacă. „CCR are o jurisprudenţă foarte bogată în ceea ce priveşte loialitatea constituţională, care nu e menţionată în motivare. Se menţionează foarte vag că ar fi vorba despre acest principiu, dar nu şi faptul că el a mai fost aplicat de Curte. Aici e marea mea mirare asupra nivelului profesional al celor care au redactat acea motivare”, a spus Radu Carp.
El a explicat că există patru mari principii de drept, care nici măcar nu au fost amintite – dreptul la liberă exprimare, dreptul de a fi ales, loialitatea constituţională şi principiul proporţionalităţii. „Eu cred că aceste patru principii trebuiau puse în balanţă mai explicit, pentru că ele justifică intervenţia Curţii în procesul de depunere a candidaturilor”, spune profesorul.
Radu Carp afirmă că decizia CCR nu face decât să confirme o practică instituţională pe care românii au ignorat-o. „Mie mi s-a părut că e vorba de un control excesiv, dar nu e o surpriză. De ani de zile, CCR intră în atribuţiile puterii legislative, judecătoreşti, chiar şi executive. Şi foarte puţini au tras un semnal de alarmă. Noi vedem acum vârful aisbergului, respectiv faptul că, într-adevăr, CCR a creat norme de drept, dar asta s-a întâmplat constant în ultimii 15 ani. Deşi nu prea e observat de public”, adaugă profesorul Radu Carp.
Sursa: Realitatea de Arges