Cu 193 de neregularități raportate ca frauduloase, România conduce topul fraudei banilor europeni.
Cu 193 de neregularități raportate ca frauduloase, România conduce topul fraudei banilor europeni.
Cu 193 de neregularități raportate ca frauduloase care au vizat alocări de 419.413.646 euro, țara noastră se situează detașat pe primul loc în topul fraudării banilor europeni, conform raportului PIF (privind protecția intereselor financiare ale UE) pentru anul 2023 publicat astăzi de Comisia Europeană și OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă Fiscală).
Din totalul iregularităților frauduloase, 30 se referă la fraudarea fondurilor de coeziune și a celor pentru pescuit, care au afectat o alocare de 413.285.999 euro. 159 de fapte frauduloase au fost constatate la fondurile alocate pentru agricultură pentru o sumă de 6.022.099 euro.
În topul statelor membre ai cărora cetățeni au fraudat fondurile europene, România este urmată de Cehia unde suma fraudată se ridică la 21.607.714 euro, Polonia cu 11.452.846 euro. Țara noastră se află pe primul loc și în neregulile constatate ca fiind nefrauduloase privind accesarea fondurilor europene, pentru suma de 163.338.637 euro, fiind urmată de Spania cu 116.081.838 euro, Polonia- 103. 077.132 euro și Slovenia – 87.119.678 euro.
Raportul PIF arată că numărul cazurilor de fraudă și nereguli raportate de autoritățile competente ale UE și naționale a crescut cu 8% față de anul 2022 (de la 12.455 la 13.563 în anul 2023), creștere ce este ciclică și în concordanță cu progresul implementării noilor fonduri create de Uniunea Europeană. Majorarea numărului de cazuri a avut impact asupra alocării a 1,9 miliarde euro de la bugetul UE către 27 de state membre.
Johannes Hahn, comisarul pentru buget și administrație, a declarat: „Raportul de astăzi arată că, în 2023, UE și statele sale membre au continuat să-și intensifice eforturile pentru a proteja banii contribuabililor din UE. Pe măsură ce apar noi provocări, structurile antifraudă se adaptează și trebuie să continue să facă acest lucru. Digitalizarea luptei împotriva fraudei trebuie să fie în centrul acestor eforturi. Urmând exemplul Planului de acțiune al strategiei antifraudă al Comisiei, recomandăm statelor membre să-și elaboreze strategiile antifraudă pentru a utiliza pe deplin noile tehnologii în lupta împotriva fraudei”.
Sursa: Realitatea de Arges
