A fost demarată o campanie internaţională de prevenire a fraudelor. Poliția Română, împreună cu Europol și Federația Europeană a Băncilor fac cunoscute cele mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online.
Campanie internaţională de prevenire a fraudelor online, ce se va derula timp de o săptămână, în România şi în ţările din Uniunea Europeană dar şi 5 ţări non-membre. Participă la campanie Poliția Română împreună cu Centrul European Cybercrime din cadrul EUROPOL, agențiile de aplicare a legii din Statele Membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură alte 5 state non-membre, 24 de asociații bancare naționale.
Campania se desfășoară, în perioada 17-23 octombrie a.c., în cadrul European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securității Cibernetic.
Infractorii utilizează tehnicile de social-engineering pentru a atinge mai multe scopuri: obținerea datelor personale, piratarea conturilor, furtul identității, inițierea unor plăți ilicite în numele victimelor, ori să convingă victima să facă orice tip de activități împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click, în astfel de situații, poate compromite o întreagă organizație.
Iată care sunt principalele tipuri de fraudă incluse în această campanie internaţională.
1. Frauda Mesaj de la șef – CEO fraud vizează angajații autorizați să efectueze plăți. Autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul dintre managerii companiei și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
2.Frauda cu facturi – Invoice fraud are loc atunci când o firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul legitim al unui furnizor de bunuri și/sau servicii. Angajații care au atribuții de efectuare a plăților sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
3.Frauda cu facturi – Invoice fraud are loc atunci când o firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul legitim al unui furnizor de bunuri și/sau servicii. Angajații care au atribuții de efectuare a plăților sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
4. Phishing/Smishing/Vishing. Acest tip de fraudă are loc atunci când autorii apelează telefonic victima, îi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail prin care o induc în eroare, astfel încât aceasta să divulge date personale, financiare ori de securitate.
5. Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud. În acest caz, autorii folosesc mesaje de tip phishing, cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce este accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
6. Iubire prefăcută – Romance scam. Aceasta este situația în care autorii pretind că sunt îndrăgostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau de pe rețelele sociale, pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
7. Furtul de date personale – Personal data theft: autorii colectează nelegitim datele personale de pe rețele de socializare (ex: Facebook, Twitter, Linkedin). Datele victimei pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru accesarea conturilor bancare, contractarea împrumuturilor ori pentru derularea unor afaceri ilegale în numele victimei.
Mai multe informații despre cum vă puteți proteja găsiți pe pagina web:
https://www.europol.europa.eu/report-a-crime/report-cybercrime-online