Dosarul deschis de DIICOT în cazul azilelor lui Viorel Pașca a reaprins războiul dintre gașca premierului demis și Justiție. Oamenii din jurul lui Bolojan au sărit la gâtul magistraților care au taxat abuzurile asupra bătrânilor ținuți în condiții inumane. Mai mult, lupta se duce pe mai multe fronturi. Asta pentru că, la rândul lor, mai mulți membri ai guvernului au pe numele lor dosare penale. Cu atacuri la adresa magistraților a ieșit și USR, partidul pe care Ilie Bolojan l-a protejat în nenumărate rânduri, așa cum au recunoscut și liberalii. Material exclusiv marca Realitatea PLUS despre culisele operațiunii de atac la sistemul judiciar.
Guvernul face presiuni uriașe asupra justiției după ce procurorii DIICOT au descins la azilele groazei controlate de Viorel Pașcă, unde pacienții ar fi fost bătuți, abuzați sexual și lăsați cu răni netratate care făceau viermi. Ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a demis-o pe șefa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru că nu l-a informat înainte de operațiunea procurorilor DIICOT și a polițiștilor de la crima organizată. Decizia i-a fost transmisă printr-un simplu apel telefonic.
"Am demis-o astăzi din funcție pe președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, doamna Alexandra Zară. De asemenea, am solicitat domnului Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, să dispună măsuri de sancționare a directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor", anunța Dragoș Pîslaru.
Asta deși procurorii dau de înțeles că ministrul Muncii, pus de Ilie Bolojan în conducerea PNL, ar fi instigat la nerespectarea legii.
„Pe această cale, ne exprimăm aprecierea pentru profesionalismul și implicarea doamnei Alexandra Zară. Având în vedere particularitățile cauzei, caracterul nepublic al urmăririi penale... tuturor reprezentanților instituțiilor participante li s-a pus în vedere obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor comunicate și a activităților planificate”, a transmis DIICOT.
Ilie Bolojan a fost președintele Consiliului Județean Bihor în perioada 2020 - 2024. Așadar, perioadă care se suprapune peste anii în care Pașca ar fi transformat suferința unor oameni fără apărare într-o afacere extrem de profitabilă.
Numele asociației conduse de Viorel Pașca apare în mai multe documente oficiale ale Consiliului Județean Bihor din aceeași perioada. Premierul demis neagă însă orice legătură.
"În calitate de primar sau președinte de Consiliu Județean nu am avut nicio interacțiune cu această asociație", spunea Bolojan.
În tot acest scandal a intervenit și Oana Gheorghiu, care a acuzat procurorii că au depășit limita.
"Mi s-a părut excesivă acțiunea. Nu știu de ce DIICOT și celelalte instituții au decis să facă asta. Noi nu am avut informații la nivelul Guvernului. Eu am aflat efectiv din presă. Înțeleg că era o anchetă, că erau acolo oameni infiltrați care furnizau informații. Totuși, acei oameni (n.r. bătrânii din azil) nu erau într-un pericol iminent. Deci nu cred că era necesară acest gen de acțiune în forță", declara Oana Gheorghiu.
Nemulțumit de acțiunile magistraților este și Ilie Bolojan, după ce Tribunalul Bucureşti a admis solicitările celor 18 liberali care îl contestă și a decis să suspende hotărârile luate la Congresul PNL din 21 iunie, în care Bolojan a fost reales in functia de președinte al partidului, mai mulți liberali au fost demisi și s-a modificat statutul partidului. Acum, premierul demis spune ca va contesta decizia si pregateste un nou congres in august sau septembrie.
Hotărârea instanței este executorie. Înseamnă că liberalii ar trebui să le redea prim-vicepreședinților contestatari ai lui Bolojan – Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuic și Cătălin Predoiu – funcțiile de conducere. La fel și celorlalți lideri înlăturați. În același timp, Bolojan a anunță că va lupta pe căi extraordinare pentru a rămâne la putere.
"Nu vom renunța la hotărârile luate și nu ne vom clinti de pe calea pe care partidul a decis să o urmeze. PNL este din nou puternic. Știm care este direcția bună pe care trebuie să o urmăm pentru România și avem hotărârea de a lupta pentru valorile în care credem", a scris Bolojan după decizia Tribunalului.
Și nu este singura luptă a premierului demis cu Justiția. Bolojan a dus un adevarat razboi si pe tema modificarilor la Legile Justiției, ba chiar a infiintat un comitet special pe aceasta temă, format inclusiv dintr-un reprezentant al ONG-urilor. Curtea de Apel insa a desfiintat improvizatia gasita de premier.
Mai mult, Ilie Bolojan ar fi primit reproșuri de la Bruxelles, spun sursele Realitatea PLUS.
Atacurile la adresa magistraților au loc în același timp cu momentul în care a explodat dosarul de corupție de la vârful PNL, unde Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar pentru o posibilă mită în campania electorală. În timp ce DNA îl acuză pe primarul general că ar fi primit, de la doi oameni de afaceri, servicii de consultanță politică și publicitate electorală finanțate ilegal în campanie, Ciucu recurge la amenințări la adresa procurorilor.
"Păi unde e mita aia? Nu trebuie să vadă cumva în stilul vieții mele? Plus că nu am luat mită, ci s-au făcut niște plăți în numele meu, dacă s-or fi făcut, că asta încearcă ei să demonstreze, de care eu aș fi știut în campania electorală. Vorbim despre asta, că nu mă feresc de subiect. Dar nu mi-a stat capul de când sunt. Vă dați seama că ești în această poziție și ai o grămadă de tentații. Nu mi-a stat capul. Am destructurat rețele de corupție. Reorganizând, că nu sunt procuror, nu stau să mă duc să dovedesc, dar reorganizând lucrurile poți să elimini", afirma primul general al Capitalei Ciprian Ciucu.
Nu este însă singurul scandal de corupție de la vârful PNL. Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României a reclamat la DNA că Oanei Gheorghiu ar fi făcut presiuni repetate asupra lui pentru a favoriza încheierea unor contracte sau parteneriate preferențiale cu un grup de firme din Germania, prin modificarea unor caiete de sarcini pentru achiziții din zona IT și digitalizare.
De asemenea, caracatița infracțională a ajuns și în Palatul Victoria. Afaceristul vasluian Fănel Bogos ar fi ajuns în biroul premierului demis pentru a-i cere favoruri pentru afacerile sale, după ce ANSVSA a descoperit nereguli grave în fermele sale de păsări. Mai mult, Bogos a fost interceptat chiar în timp ce a vorbit despre favorul cerut lui Bolojan.
"Marți m-a chemat Bolojan la el, din partea unui domn Barbu, care este vicepreședinte la PNL. Degeaba s-a dus la Bolojan, am stat deoparte și am râs. (...) A mai dat un milion jumate de euro ca să-l pună față în față cu Bolojan și răspunsul lui Bolojan după 4 ore a fost... prea multe bube în cap, nu mă bag!”, se arată în stenograme.
Atacuri la adresa Justiției au venit și din tabăra USR. Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a contestat la CEDO decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, după ce a pierdut procesul cu Agenţia Naţională de Integritate. Decizia Înaltei Curți a menținut practic concluziile ANI din iulie 2024, potrivit cărora Fritz s-ar fi aflat în conflict de interese după ce, în noiembrie 2020, a semnat documente legate de un Plan Urbanistic Zonal în care era implicată o persoană care împrumutase campania electorală a USR cu suma de 25.000 de lei.
Atacurile asupra Justiției nu se opresc aici. Fostul judecător CSM cu pensie specială uriașă, Cristi Danileț, a criticat și a invocat motive aberante împotriva deciziei Curții de Apel în cazul Realitatea Plus. Reacția fostului magistrat vine după ce judecătorii au suspendat decizia CNA de întrerupere a emisiei Realitatea Plus pentru 3 ore. În acest context, Avocatul Matei Ștefănescu l-a atacat dur pe Cristi Danileț.
În același timp, și Lucian Mîndruță a atacat decizia Curții de Apel București în privința Realității PLUS. Acesta a comparat cazul cu acela al persoanelor care primesc amendă și care, totuși, se duc în instanță pentru a obține o decizie favorabilă, deși știu că sunt vinovați. În acest context, Lucian Mîndruță a transmis: „Am ras, mulți dintre noi. În loc sa condamnăm mizeria asta. Dar principiul ăsta e, traditional romanesc”.
