Augustin Eduard, fost jucător emblematic al FC Argeș, împărtășește amintiri și experiențe marcante din cariera sa dedicată echipei de suflet.
Printre cei care au pus din plin umărul la performanțele grupării din Trivale, în anii 1980, se numără și Augustin Eduard. În vârstă de 62 de ani, acesta trudește și astăzi pentru marea sa iubire, FC Argeș. Este antrenor în cadrul clubului, pregătind o grupă de juniori. „Sunt antrenor cu o activitate neîntreruptă din anul 1995, aici, la FC Argeș, la Centrul de copii și juniori. Am fost o perioadă antrenor și la echipa de seniori”, ne-a spus, pentru început, fostul fotbalist.
Echipa se află pe o pantă ascendentă, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. Din punctul meu de vedere, FC Argeș are, la ora actuală, cel mai bun lot din Liga 2. Urmăresc toate meciurile echipei, nu-mi scapă niciunul. Sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă la seniori și pot spune că am încredere în conducerea clubului.
Pe vremea mea, copiii nu erau ca acum, nu mergeau la școli de fotbal de la 4-5 ani. Eu am început mai târziu. Locuiam cu mama în cartierul Frații Golești și toată ziua stăteam afară și băteam mingea. Atunci erau multe locuri unde te puteai juca, nu erau atât de multe blocuri construite. Norocul meu s-a numit, pot spune, faptul că mama m-a înscris, în clasa a V-a, la Școala Nr. 11 (n.r. – acum se numește Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Pitești), iar acolo era o clasă de fotbal a profesorului Mihai Georgescu. Clasele primare le-am făcut la Târgoviște, unde tatăl meu era detașat cu serviciul, el fiind comandant de unitate de tancuri. Ne plimbam prin multe orașe. De exemplu, eu m-am născut la Târgoviște, fratele meu s-a născut la Oradea, iar sora mea, care a murit de tânără, s-a născut la Reghin.
Sursa: Realitatea de Arges