Dinicu Golescu, cărturar și patriot român, a fost un adept al educației accesibile și a influențat profund învățământul românesc.
În ziua de 5 Octombrie 1830 a încetat din viaţă cărturarul şi memorialistul Dinicu Golescu; (n. 7 feb. 1777). Vlăstar al uneia dintre vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a studiat la Academia grecească din Bucureşti. A fost ispravnic, vel agă, hatman, iar, din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos. A iniţiat împreună cu alţi români patrioţi la Braşov în anul 1822, o Societate literară care depăşea sfera preocupărilor culturale. A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827, la Bucureşti, a contribuit activ la apariţia primului ziar în limba română, “Curierul românesc” şi a subvenţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, Familia Lipschii (1827). A înfiinţat în 1826, pe moşia sa din Goleşti, o şcoală în care tinerii puteau învăţa gratuit, indiferent de categoria socială din care făceau parte. Ca o necesitate pentru buna desfășurare a procesului de învățământ, în școala de la Golești a fost aplicată în predare metoda lancasteriană. Aaron Florian a fost inițiat în această metodă de către I.H. Rădulescu, care în toamna anului 1827 vine la Golești, de teama epidemiei de ciumă din București, înscriindu-și cu această ocazie numele printre profesorii acestei școli. Dinicu Golescu a continuat să lupte și în anii următori pentru dezvoltarea învățământului românesc, propunând în programul „Societății Literare” fondată la Golești în anul 1827 împreună cu Ion Heliade Rădulescu și Stanciu Căpățâneanu, următoarele scopuri în domeniul învățământului. Influența exercitată de Dinicu Golescu asupra concepțiilor școlare și pedagogice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a avut un caracter pozitiv. Prevederile Programului Societății Literare privind dezvoltarea învățământului au fost preluate și dezvoltate în programul general al revoluției de la 1848 din Țara Românească, care a înscris la punctul 16 „Instrucție egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexe” și își propunea un sistem de învățământ național complet pe trei grade, general, gratuit și obligatoriu. Ideile pedagogice ale lui Dinicu Golescu au îmbogățit patrimoniul cultural al poporului român, confirmând astfel pe deplin previziunea cuprinsă în necrologul rostit de Ion Heliade Rădulescu, la moartea lui Dinicu Golescu: „Numele tău va fi drag învățăturii și celor ce se adapă din dânsa” Deloc întâmplător, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ARGEȘ poartă numele distinsului cărturar Dinicu Golescu.
Sursa: Realitatea de Arges