În urmă cu un secol, limba română era altfel înțeleasă. Descoperă trecutul nostru lingvistic!
La 31 august sărbătorim, cu surle și trâmbițe, Ziua Limbii Române. Dar, oare, ne cunoaștem limba? Spunea Eminescu, cu îndreptățire: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”. Există, în circulație, fapt ce dă bătăi de cap lingviștilor și corectorilor de…ziare și cărți, DOOM 2 (din 2005) și DOOM 3 (din 2022), ambele sub auspiciile Academiei Române. Și în vigoare. Sunt diferențe. „Doamna profesor” ori „doamna profesoară”. Care să fie formula corectă? Înclinăm că a doua. Dar acum o sută de ani, mai precis din 1930, cum se înțelegeau românii? E clar, nu ne cunoaștem limba. Consultând arhivele Piteștiului, am dat de foarte multe cuvinte care, în ziua de azi, nu mai știm ce înseamnă. Și e tare greu de a prezenta un text, dacă nu e înțeles. Aveam de gând să publicăm un document cultural inedit, dar, din primul paragraph, ne-am dat seama că nu va fi înțeles. Ca să ne facem o impresie despre cum vorbeau înaintașii noștri de acum o sută de ani, vă prezentăm micul dicționar de mai jos. În definitiv, fie naționaliști get-beget, în ce limbă vorbim? Cea de acum, cu numeroase anglicisme, sau în cea de acum 100 de ani? Suveraniști, ha?!
Citește și Sergiu Rizescu îşi aminteşte o discuţie cu „seniorul” Coposu: „În jurul dv. s-au adunat impostorii. Au venit cucii, am eclozat ouăle lor, şi-au făcut puii şi ne-au dat în cap” Citește și Doctorul Marian Drăguşin, recunoscător la ceas aniversar: „Provocările au fost multe, dar ce nu ne doboară ne întăreşte”
Sursa: Realitatea de Arges