Tratatul de pace semnat la Adrianopol în 1829 a reconfigurat harta politică a Balcanilor.
La finele Războiului Ruso-Turc din 1828-1829, pe 2/14 septembrie 1829, a fost semnat Tratatul de la Adrianopol sau Pacea de la Adrianopol (azi Edirne, Turcia). Tratatul a avut implicații deosebite asupra Principatelor Române, Moldova și Valahia, și a reconfigurat harta politică a Balcanilor. Acest tratat a fost semnat sub presiunea marilor puteri, în urma unui război declanșat de Rusia, cu mandat european. Turcia învinsă a fost nevoită să facă importante concesiuni și obligată să slăbească controlul asupra Țărilor Românești.
Prevederile tratatului cu privire la țările române urmăreau asigurarea condițiilor prielnice comerțului liber și dezvoltării capitaliste în principate. Semnat la Adrianopol (Turcia Europeană), tratatul prevedea recunoașterea independenței Greciei, autonomia Serbiei precum și autonomia administrativă a Moldovei și Valahiei. Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Românești au constituit un puternic imbold pentru agricultură și comerț, scutindu-le de obligația de a aproviziona Constantinopolul și recunoscându-le libertatea comerțului cu toate țările.
Tratatul avea anexat „Actul osăbit pentru principaturile Moldova și Valahia” care prevedea raialele turcești restituite Valahiei, autonomia administrativă, domni pământeni aleși pe viață, libertatea comerțului pentru toate produsele, dreptul de navigație pe Dunăre cu vase proprii românești și libera folosire a porturilor românești, scutirea de obligația de aprovizionare a Porții, limitarea dreptului de intervenție a Imperiului Otoman în Principate, menținerea ocupației rusești până la plata despăgubirilor de război de către turci, interdicția pentru musulmani de a stăpâni pământuri în Principate.
Țarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov (Pavel Kiseleff) cu transpunerea în practică a prevederilor Tratatului de la Adrianopol. El a preluat această funcție în noiembrie 1829, la București, având puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieții politice și economice din Principate.
Sursa: Realitatea de Arges