Sânzienele sau Drăgaica, sărbătoare care începe din această noapte le arată tinerelor nemăritate, în vis, care le este alesul. În calendarul ortodox, pe 24 iunie, în preajma solstițiului de vară, pică Drăgaica sau Sânzienele, o sărbătoare populară care coincide cu Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul. Noaptea ce precede această zi se crede că este magică – minunile sunt posibile, fortele benefice, dar și cele negative ajung la apogeu.
Legendele spun ca Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind ân hora și „dau puteri” deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede ca în noaptea Sânzienelor zânele zboara prin aer sau umbla pe pămant. Împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulâesc păsările și animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindina.
Oamenii strângeau flori de sânziene, pe care le împleteau în coronițe și le aruncau pe acoperișul caselor. Se consideră că omul va trăi mult în cazul în care coronița rămânea pe casă sau, dimpotrivă că va muri repede, atunci când coronița, aluneca spre margine sau cădea de pe acoperiș. De asemena, fetele necăsătorite, împletesc coronițe, le aruncă pe casă și dacă se lovesc de horn, sau rămân pe casă, vestesc căsătoria apropiată.
Fetele 
mari culeg de pe câmp flori de sânziene și împletesc cununi. Apoi aruncă peste case coronițele. Dacă se lovesc sau se agață de horn, vestesc o cununie apropiată. În popor se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă.
Bătrânii vorbesc ca în noaptea de Sânziene, ielele se adună și dansează în pădure. Cine le vede rămane mut pentru totdeauna sau damblagește. Tot ei cred că cine nu respectă Dragaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătura în acea zi poate muri încât ori fulgerat.