Sâmbătă au loc Moşii de iarnă, când se fac pomeni pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă. Duminică va avea loc lăsatul secului de carne, pentru postul Paştelui.
Moşii de iarnă au loc sâmbătă, pe 2 martie. Anual, în sâmbăta premergătoare duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, ziua în care se lasă sec de carne pentru Postul Sfintelor Paşti, se face pomenirea morţilor. Această sâmbătă este cunoscută în popor sub denumirea “Moşii de iarnă”. În toate bisericile se va săvârşi Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Slujbe de pomenire sau loc şi în cimitire, la mormintele celor dragi.
Praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor trecuţi la cele veşnice. Cuvântul “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute în nefiinţă. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi sărbătorile ce le sunt consacrate.
Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Măcinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).
În ziua de Moșii de iarnă se mănâncă și se dau de pomană și piftie și alte răcituri, potrivit unei vechi tradiții. De aceea sărbătoarea Moșii de iarnă mai este numită și „Moșii de piftii”. Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.
Sâmbătă femeile se duc la biserică cu colivă, vin şi pomelnic pentru suletele celor trecuţi în nefiinţă. Atenție, cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.